Sâmbătă, 30 iunie, în cadrul Târgului International „Dunarea si Delta” a avut loc conferinţa organizată de Fundaţia Amfiteatru intitulată „Turism responsabil pentru dezvoltarea regiunii Dunarii”, sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
Conferinţa desfăşurată la Romexpo a constituit un nou prilej de a remarca necesitatea promovării şi implementării conceptului de turism responsabil în România, precum şi benefiicile acestuia atât la nivel macro-naţional, cât şi la o scară mai mică, în speţă pentru regiunea Deltei Dunării. De altfel, Fundaţia Amfiteatru este prima reprezentantă a socieţatii civile care introduce şi adaptează la nivelul ţării noastre acest concept, realizând importanţa unui comportament responsabil ce atrage după sine dezvoltarea unui turism sustenabil în toate regiunile ţării. De asemenea, Fundaţia Amfiteatru a dezvoltat şi un amplu program prin care necesitatea practicării turismului responsabil va fi subliniată chiar de către specialişti din Marea Britanie, unde conceptul este larg răspândit, reuşind ca printr-un astfel de dialog să cunoaştem detalii practice despre cum se poate ajunge la beneficii atât la nivel de comunuitate, cât şi la nivel de turist.

În România „turismul responabil” vizează, în primul rând, comunităţile, facând posibil un schimb inter-cultural turist-comunitate. Şi pentru că până în prezent turismul în Deltă a fost centrat în special pe promovarea ecosistemului şi mai puţin pe comunităţile zonei, Fundaţia Amfiteatru a propus o abordare sistematică prin care fiecare comunitate locală în parte să capete o identitate proprie.
În cadrul conferinţei au fost prezentate fenomenele negative şi cât se poate de actuale cu care se confruntă atât locuitorii regiunii Dunării, cât şi ecosistemul, prin acţiuni iresponsabile întreprinse de mâna omului şi încurajate în mod voit sau nu de autorităţile locale. Iresponsabilitatea, manifestată prin construcţia de clădiri fără a a se păstra aspectele care reflectă identitatea locurilor, pescuitul în mod abuziv sau braconajul care pun în pericol atât speciile cât traiul de zi cu zi al cetăţenilor, folosirea nejustificată a tehnologiei în detrimentul metodelor tradiţionale, naturale, şi nu în ultimul rând deşeurile lăsate în urmă de turişti în absenţa unei logistici care să le permită acestora să le depoziteze în mod corect, au devenit tentative de-a dreptul ucigaşe la tot ceea ce reprezintă patrimoniul natural Delta Dunării.
Prin urmare, Ştefan Buciuc, coordonatorul celui mai mare proiect de voluntariat din România, „Let’s do it, Romania!”, a ţinut şi cu această ocazie să tragă un semnal de alarmă asupra importanţei curăţeniei Deltei Dunării, în cadrul turismului responsabil, propunând strategia „Zero deşeuri în Delta Dunării”. ”Din păcate, şi în Delta Dunarii sunt probleme foarte mari din punct de vedere al deşeurilor şi al modului în care acestea sunt gestionate. În afară de peisajul extraordinar al zonei se mai pot „admira” şi minunatele peturi. Timp de trei ani de zile, prin proiectul „Lets do it, România” s-a făcut curăţenie. Nu mai puţin de 700.000 de voluntari au curaţat România de gunoaie, din Maramureş şi până în Deltă. Am făcut o hartă cu gunoaiele din Deltă, am făcut curăţenie şi am făcut educaţie în rândul şcolarilor prin traininguri de ecologie şi a unui management corect al deşeurilor. Ajutorul a venit şi din partea autorităţilor participante, respectiv salubrişti, primării. Ce-i drept în anii trecuţi am putut beneficia de mai multă participare din partea lor, când nu erau ocupate cu campania electorală. Cei mai importanţi în acţiunea noastră au fost tot elevii şi profesorii şi de acolo trebuie să schimbăm societatea românească. Am curaţat 35 de zone în Deltă, am strâns mii de saci de gunoaie lăsate în urmă de turişti. Mai mult decât atât, vom fi prezenţi şi la Delta Music Fest, în cadrul căruia se va organiza o sesiune de curăţenie. Vor fi traininguri eco şi aproximativ 2000 de oameni care vor participă la acest festival. Sperăm astfel ca lumea să adere la o Deltă curată şi să înţeleagă mesajul nostru”, spune Ştefan Buciuc, a cărei misiune pe următorii 10 ani este strategia „zero deşeuri în zonă”. „Este foarte important să cunoaştem componenţa deşeurilor. Deşi cele mai vizibile sunt peturile pentru că ele plutesc deasupra apei, mai sunt multe alte deşeuri pe fundul apei care poluează, plus canalizări care nu au niciun fel de staţii de epurare. Se ştie că cea mai bună ciorbă din zonă se face cu apa din Deltă, dar oare câţi s-au mai aventurat în ultima vreme la aşa ceva?
Un film şocant realizat de Green Peace arată ce înseamnă peturile în natură şi cum ele să distrugă flora şi fauna zonei. Nu trebuie să fii ecologist ca să îţi dai seama că trebuie să manifeşti responsabilitate faţă de ceea ce te înconjoară. E adevărat că turiştii iresponsabili aruncă în voie gunoaiele, dar nu este nici măcar vina lor de vreme ce nu avem implementat un sistem de management al deşeurilor, care să-i perimtă Deltei noastre să rămână şi pe viitor la fel de fascinantă ca în trecut.
Or ca să poţi educa turistul trebuie să îi asiguri şi logistica necesară pentru strânge respectivele deşeuri, şi de aceea eu va propun ideea de „zero deşeuri” care vizează o separare la sursă a deşeurilor. Însă totul trebuie să plece de la primării sau autorităţi locale. Ştim că implementarea unui astfel de proiect va fi dificilă, mai ales în România, dar ea trebuie făcută. Sper ca mesajul meu să fie util în conceptul de turism responsabil şi sper ca în următoarea perioadă să se incerce implementarea startegiei „zero deşeuri” măcar la nivel de câteva comunităţi. În Deltă sunt foarte multe lucruri de făcut, dar trebuie să pornit de undeva”, spune Ştefan Buciuc, prezent pentru a doua oară la conferinţa despre turismul responsabil.
În cadrul conferinţei au mai luat cuvântul şi Florina Fecioru, masterand al facultăţii de Geografie care a creat un proiect de marketing şi promovare a Deltei Dunării ca brand. „Eu vă aduc ceva mai nou, legat de marketing şi promovare, pentru că este nevoie în ziua de astăzi de un turism responsabil. Delta Dunării ca brand al cărui slogan este „trăind în armonie cu natura”.
Misiunea-dezvoltarea turismului duarbil în regiune, prin promovarea unor activităţi ale turismului durabil unde trebuie să fie neapărat implicate şi comunităţile locale. Modelul brandului îşi propune o destinaţie turistică cu natură sălbatică, diversitatea biologică al cărui grup ţintă îl reprezintă aventurierii şi turiştii care caută autenticul. Valoarea principală este dată de comuniunea cu natura, iar cadrul de referinţă este biodiveristatea şi comunitatea lipovenilor, cu tot ce ţine tradiţie, gastronomie”, spune aceasta, care a şi închis seria celor patru discursuri din programul conferinţei. „Fiecare regiune din ţară poate crea propriul brand. Fie că ne place sau nu, publicitatea vinde, iar un brand nu face decât să arate oamenilor ce are de oferit în cazul nostru Delta Dunării turiştilor. Natura şi faptul că acolo există o comunitate de oameni care trăieşte pur şi simplu în comuniune cu aceasta poate atrage mulţi turişti. Oamenii din Deltă sunt mult mai speciali, ei vor să îşi păstreze tradiţiile, refuzând de multe ori schimbarea. Am fost des acolo şi mi-a plăcut ce am văzut, evident cu excepţia gunoaielor şi de aceea salut toate iniţiativele întreprinse de „Lets do It Romania”. Dacă va exista în primul rând curăţenie, atunci lucrurile vor merge de la sine”, a adaugat Florina Fecioru.

„România este o ţară frumoasă şi bogată”
Deşi nu a luat parte la prezentare, conferinţa s-a desfăsurat în atenţia reprezentantului Ambasadei Ucrainei în România, domnul Hryniuk Andrii. Cu toate că se află doar de opt luni în România, el este fascinat de frumuseţile şi tradiţiile ţării noastre, vorbeşte fluent limba română şi, evident, susţine ca orice om responsabil, conceptul de „turism responsabil”. „Eu nu sunt cetăţean român. Sunt reprezentantul ambasadei Ucrainei şi, în primul rând, pentru noi este interesantă experienţa românească în acest domeniu. Probleme existente în turismul românesc sunt asemănătoare celor din Ucraina. Este interesant ce se întâmplă cu turismul responsabil în România. Iniţiativa este una foarte bună, iar acţiuni de curăţenie precum cea susţinută de domnul Ştefan Buciuc există şi în Ucraina. L-am apreciat pe domnul Buciuc care consideră că este necesară o educaţie a oamenilor în ceea ce priveşte curăţenia şi nu numai. Deci, ca orice cetăţean responsabil susţin conceptul de turism responsabil, pentru că sunt conştient că trebuie să lăsăm ceva pentru generaţiile următoare, nu numai gunoaie. Susţin un astfel de program, mai ales că el vizează dezvoltarea societăţii civile, iar acesta este lucrul cel mai important. Din păcate, sunt în România doar de opt luni şi nu am apucat încă să merg în Deltă. Am vizitat iarna staţiunile de ski şi am constatat că există multe locuri foarte frumoase, iar infrasctructura este destul de dezvoltată. Am observat că fluxul turiştilor din Ucraina este destul de mare. De altfel, România este o ţară foarte frumoasă, cu natură foarte bogată, se aseamănă foarte mult cu Ucraina şi de aceea m-am acomodat foarte repede. Şi voi mai rămâne aici”, a declarat domnul Hryniuk Andrii, secretar Secţia Economică, Ambasada Ucrainei în România.

La conferinţă a luat parte şi Giani Mircea Florescu-preşedintele Asociaţiei culturale pentru promovarea valorilor Romanaţiului Iancu Jianu, alături de scriitorul şi publicistul Miron Manega, „un fiu al Romanaţiului”. Printre altele, acesta militează pentru practicarea unui turism responsabil şi pentru redarea unei identităţi socio-culturale fostului judeţ Romanaţi. ”Evenimentul organizat, dar şi conceptul de turism responsabil este unul extraordinar, mai ales că noi dorim să promovăm o zonă în care turismul lipseşte cu desavârşire, respectiv fostul judeţ Romanaţi. Noi reprezentăm Asociaţia socioculturală pentru promovarea valorilor Romanaţiului Iancu Jianu, scopul nostru fiind reînfiinţarea fostului judeţ Romanaţi, pentru că ne-am pierdut identitatea odată cu înglobarea forţată în judeţul Olt. Prin urmare, noi suntem olteni ca regiune, dar suntem romanaţeni ca teritoriu şi ca etnografie. Am ajuns însă în situaţia de a nu avea turism pentru că nu mai avem o identitate, motiv pentru care, pentru a se ajunge la un turism responsabil trebuie să ni se redea identitatea pierdută forţat.
De aceea, sperăm ca prin turismul responsabil să reuşim să promovăm o zonă care nu mai există, de a recupera una din valorile pe care le considerăm de brand naţional şi care funcţionează pe linia patrimoniului imaterial. Un exemplu l-ar putea constitui chiar cobza, instrumentul primitiv ritmic şi armonic, una dintre valorile fundamentale ale Romanaţiului, nu ca obiect în sine, ci mai ales din punct de vedere al perpetuării sale din cele mai vechi timpuri şi până în prezent”, a apreciat Giani Mircea Florescu.