În ultimii ani, statele lumii au oferit un interes din ce în ce mai intens conservării mediului înconjurător, suprafeţele protejate fiind considerate oaze ale naturii într-un deşert al dezvoltării economice datorită aportului semnificativ pe care îl deţin atât în ceea ce priveşte suportul vieţii, cât şi fundamentul progresului socio-economic.

Delta Dunării reprezintă arealul cel mai puţin locuit din sfera Europei temperate, iar comunitatea locală a acestei zone accentuează deosebirea variatelor configuraţii de civilizaţie care se înregistrează în indicatorii valorilor de patrimoniu, chiar dacă de-a lungul timpului s-a format o civilizaţie proprie acestui ţinut care se defineşte atât prin componente comune tuturor etniilor, cât si prin note particulare, ale fiecărei etnii în parte.
Din nefericire, cooperarea transfrontalieră a ignorat avantajele de natură ecologică ale Dunării în favoarea exploatării intensive pentru diverse sectoare economice precum agricultura şi navigaţia. În prezent, aproximativ o treime din populaţia ocupată se dedică activităţii de pescuit iar o altă treime se ocupă de agricultură şi, indiferent de aspectele modului de viaţă sau cele ale spiritualităţii, identificăm faptul că în definirea particularităţilor unui ecosistem, o atribuţie semnificativă o are resursa umană.

Datorită nivelului scăzut de trai şi a lipsei de reglementări, locuitorii din Delta Dunării neglijează importanţa conservării patrimoniului şi a mediului înconjurător, aspect care se reflectă asupra complexului de suprafeţe poluate. Aceste deficienţe au devenit o realitate a zilelor noastre, cu mari perspective de extindere în următorii ani, motiv pentru care trebuie pus accentul pe implicarea din ce în ce mai intensă a comunităţilor locale din regiunea Dunării cu precădere în activitatea turistică, ceea ce ar contribui semnificativ la dezvoltarea mai multor forme de turism şi ar favoriza apariţia efectelor pozitive de tip economico-social asupra aşezărilor; de asemenea ar contribui şi la progresul nivelului de trai pentru dezvoltarea unui turism responsabil.

Toate eforturile trebuiesc îndreptate spre minimizarea impactului nefavorabil atât al practicilor cât şi al activităţii turistice asupra comunităţii locale şi a membrilor ei în încercarea de a susţine durabilitatea socială, iar pentru a asigura viabilitatea turismului se monitorizează atât impactul acestuia asupra mediului, cât şi efectele sale economice şi socio-culturale în raport cu comunitatea locală.

Turismul Responsabil îşi propune să contribuie semnificativ la eradicarea impactului negativ al activităţii turistice asupra culturii, tradiţiilor şi obiceiurilor comunităţilor locale pentru a susţine durabilitatea culturală.

Prin practicarea unui turism responsabil în regiunea Dunării, plasăm conservarea patrimoniului natural, antropic şi tehno-economic în centrul acţiunilor pentru a putea contribui semnificativ la protejarea, respectiv la progresul acestor valori comune, apreciind complexul civilizaţiilor şi al cutumelor unui popor.