e măsură ce ghețarii arctici se topesc la viteze alarmante, oamenii de știință au prezis că „aproximativ 150 de milioane de oameni trăiesc acum pe un teritoriu care va fi sub linia mareei până la mijlocul secolului”, potrivit The New York Times. Principalele zone ale populației afectate de acest rezultat direct al schimbărilor climatice sunt coastele de est și de vest ale Americii, Chinei, Thailandei și aproape întreaga suprafață din Vietnam. Maldivele, o națiune insulară din Marea Arabiei, sunt, de asemenea, sub amenințare serioasă, deoarece se previzionează că această țară alcătuită din insule joase va dispărea în întregime până în 2045

Louis D’Amore, Institutul Internațional pentru Pace prin Turism

În 2008, UNEP, UNWTO, Organizația Meteorologică Mondială și Universitatea din Oxford au detaliat patru tipuri de impact general care „vor afecta destinațiile turistice, competitivitatea și durabilitatea acestora”. (64). Raportul prezenta structurile, instrumentele și practicile de adaptare și atenuare pentru sectorul turistic. Doisprezece ani mai târziu, se adeverește evident că aceste predicții se împlinesc și includ:

Tipuri de impact al schimbărilor climatice asupra destinațiilor turistice

Impacturi directe ale climei:

• Costuri de exploatare crescute în ceea ce privește alimentarea cu apă, costurile asigurărilor, irigarea, încălzirea-răcirea etc.

• Modificări ale cererii sezoniere (de ex. preferințele pentru latitudini și altitudini mai mari).

• Creșteri ale evenimentelor meteorologice extreme.

Impactul politicilor de atenuare a climei asupra mobilității turistilor:

• Costuri crescute de transport.

• Schimbarea atitudinilor de mediu care îi determină pe turiști să își modifice tiparele de călătorie (cum ar fi dezaprobarea ideii de a zbura).

Impactul indirect al schimbărilor de mediu:

• Modificări ale disponibilității apei, biodiversității, esteticii peisajului și producției agricole.

• Lacune majore în cunoașterea impactului regional.

Impactul indirect al chimbărilor din societate:

• Riscurile pentru creșterea economică pot reduce bogăția discreționară disponibilă pentru turiști.

• Riscuri de securitate naționale și internaționale, care pot provoca o pierdere în cererea de turism.

 „[Dr. Daniel] Scott a colaborat cu o echipă de cercetare de la Universitatea Linnaeus, din Suedia, pentru a dezvolta un Ghid al Vulnerabilității Schimbărilor Climatice pentru Turism (GVSCT), care oferă o analiză sistematică a vulnerabilității sectorului turistic pentru 181 de țări. Punctele fierbinți de vulnerabilitate se găsesc în Africa, Orientul Mijlociu, Asia de Sud și statele insulare mici în curs de dezvoltare (SIMCD) din Caraibe, precum și în oceanele Indian și Pacific. Țările cu cele mai mici scoruri GVSCT se găsesc în vestul și nordul Europei, Asia centrală, precum și în Canada și Noua Zeelandă.” (65).

Conform Programului ONU de Dezvoltare, schimbările climatice prezintă un risc sporit pentru statele insulare mici în curs de dezvoltare (SIMCD) din punct de vedere social, economic și ecologic. În general, SIMCD au „26,2% suprafață terestră la mai puțin de 5 metri deasupra nivelului mării” și „29,3% populație care trăiește la mai puțin de 5 metri deasupra nivelului mării” (66). În ideea semnificației acestui lucru pentru călătorii, Impact Travel Alliance afirma: „În Caraibe, un procent mare din infrastructura turistică este chiar deasupra nivelului mării. Dacă nivelul mării crește cu 1 metru, aproximativ 49-60% din stațiunile regiunii și 21 de aeroporturi ar fi deteriorate sau distruse. Potrivit unui raport recent al IPCC, această creștere a nivelului mării ar putea deveni o realitate până la sfârșitul acestui secol, în cazul cel mai rău.” (67).

Declarația IPPT Lusaka din 2011 privind Dezvoltarea Turismului Durabil, Schimbările Climatice și Pacea recunoaște că „țările africane și alte țări în curs de dezvoltare sunt cel mai puțin responsabile pentru schimbările climatice, dar sunt deosebit de vulnerabile la efecte”. Acestea au făcut apel la toate sectoarele industriei turismului și călătoriilor, la guvernele și agențiile internaționale de dezvoltare și la călători să „pună în aplicare practici de turism responsabil din punct de vedere social și ecologic …să încorporeze raportarea cvadruplă plecând de jos cu schimbările climatice … să implice activ comunitățile locale în planificare și luarea deciziilor … să elaboreze planuri de gestionare a dezastrelor … și să fie selectivi în alegerea modului de a călători”, printre alte șaptesprezece acțiuni (69).

Organizația pentru Turism a Caraibelor (OTC) a lucrat cu Agenția Caraibelor pentru Managementul Situațiilor de Urgență în caz de Dezastru, Hotelul și Asociația de Tourism ”Caribbean” și, de asemenea, cu Institutul de Meteorologie și Hidrologie al Caraibelor pentru a pregăti un ghid pentru „atenuarea, pregătirea, răspunsul și recuperarea sectorului turistic la diferite tipuri de pericole”..

Potrivit lui Jesse Marcus, Specialist în comunicări strategice la World Wildlife Fund, mangrovele sunt „unul dintre cele mai critice ecosisteme ale Pământului, tamponând coastele împotriva orgiilor provocate de furtuni, servind drept habitat vital pentru speciile marine mai puțin popularizate și asigurând hrană și mijloace de trai pentru comunitățile locale. Și, în timp ce mangrovele acoperă doar 0,1% din suprafața terestră a Pământului, ele reprezintă unul dintre cele mai puternice instrumente ale noastre în lupta împotriva schimbărilor climatice, stocând mai mult carbon la hectar decât orice alt tip de pădure.” Cu toate acestea, în ultimii 50 de ani, 50% din mangrovele lumii au dispărut din cauza „creșterii nivelului mării; scurgerilor de petrol și altor tipuri de poluare; cererii de cherestea; și compensării pentru a face loc pescuitului de creveți și crabi, infrastructurii de coastă și expansiunii urbane.” (71).

Într-un raport al Coast Adapt Australia, Susanne Becken afirmă că „un studiu din 2014 a evaluat impactul schimbărilor climatice proiectate asupra industriei turismului australian prin examinarea modificărilor condițiilor „ preferate ”, inclusiv a temperaturii aerului (Amelung și Nicholls, 2014). Studiul previzionează o deplasare spre sud în condițiile cele mai dorite și o scădere a atractivității climatice a locațiilor din nord. Autorii au concluzionat că adoptarea unei poziții proactive mai degrabă decât reactive față de schimbările climatice va maximiza capacitatea părților interesate din turism de a se adapta cu succes.” (72).

Sarah Perkins-Kirkpatrick de la Universitatea din New South Wales spune că nu există nicio îndoială că schimbările climatice sunt un factor determinant [în spatele incendiilor australiene din 2019-20]. „Putem spune cu siguranță că ele au contribuit la durata și severitatea acestui sezon de incendii”, spune ea. În 2008, un raport comandat de guvernul australian a prezis că, începând cu aproximativ anul 2020, încălzirea globală va face ca anotimpurile de incendiu ale Australiei să înceapă mai devreme, să se termine mai târziu și să fie mai intense. „Știam că asta urma să se întâmple”, spune Perkins-Kirkpatrick (73).

Un studiu efectuat în Carolina de Nord a constatat: „Sectorul turismului de coastă al acestei industrii este mare și se confruntă cu o triplă amenințare din partea schimbărilor climatice asupra  dezvoltării și, în multe cazuri, pentru standardele scăzute de durabilitate. Prin urmare, este crucial să se furnizeze acestor părți interesate resurse fiabile, exacte și relevante pentru porțiunile climatice și meteo-sensibile, cu scopul de a le îndruma în valorificarea condițiilor climatice și meteorologice actuale și de a le pregăti pentru schimbările potențiale ale acestora.” (74).

Un raport din Indiana Climate Change Impact Assessment (Evaluarea Impactului Schimbărilor Climatice din statul Indiana) (EISC) „folosește proiecțiile climatice pentru stat pentru a explora impacturile probabile asupra activităților de turism și recreere din Indiana”. Principalele constatări includ: 

1) Modificările în modelele de precipitații pot afecta recrearea și pot avea efecte pe termen lung asupra percepțiilor vizitatorilor. 

2) Sectorul turistic va trebui să adapteze planificarea și operațiunile pentru a răspunde schimbărilor climatice, dar și pentru a monitoriza schimbarea condițiilor. 

3) Planificarea și construirea rezistenței este esențială pentru a răspunde condițiilor meteorologice extreme în creștere. 

4) Întreprinderile ar trebui să ia în considerare cererea tot mai mare de recreere din sezonul de vârf atunci când planifică și fac bugetele pentru întreg anul. 

5) Există riscuri sporite pentru sănătate datorită creșterii proiectate a numărului de zile cu arșiță din Indiana. 

6) Recreerea pe timpul iernii va fi afectată de anotimpuri cu vreme rece, mai scurte și mai calde. 

7) Gestionarea ariilor naturale, cum ar fi parcurile și traseele, va deveni mai dificilă cu aceste schimbări meteorologice. Va exista mai multă presiune în adaptarea la schimbările din habitat și la amenințări crescute din partea speciilor invazive (75).

Lacul Tahoe, Nevada, o destinație populară de călătorie și recreere în aer liber, „își îmbunătățește sistemul de transport public, astfel încât vizitatorii să se bazeze mai puțin pe vehiculele private”. Turiștii reprezintă 40% dintre călătorii de pe autobuzele cu ardere mai curată implementate de Agenția de Planificare Regională Tahoe (76).

[Biroul de Turism Sloven] și-a luat angajamentul de a încuraja turismul durabil, deoarece acesta contribuie la conservarea mediului și a naturii noastre magnifice, aduce succesul multor companii și îmbunătățește experiența turiștilor din Slovenia dar și calitatea vieții locuitorilor țării. Suntem conștienți de puterea turismului, care poate, printre multe alte efecte pozitive, să ia și rolul de promotor al dezvoltării durabile și are un impact asupra stabilității economice și sociale a țării. Schimbările climatice sunt un fapt și influența turismului asupra schimbărilor climatice este, de asemenea, un fapt. De aceea ar trebui să adoptăm o abordare responsabilă a turismului și, în același timp, să dezvoltăm produse care se pot dovedi competitive în aceste noi circumstanțe.

Maja Pak, Director al Biroului de turism din Slovenia (77)

                                                  

Într-un articol din exterior, Cassidy Randal susține că vizitarea locurilor afectate de schimbările climatice este educativă pentru turiști, dar este benefică și destinațiilor. „Studiile de montare arată că turismul joacă un rol important în conservarea lumii naturale … Cercetarea asupra modului în care călătoriile au un efect pozitiv asupra conservării este încă relativ nouă, iar una dintre cele mai convingătoare modalități de măsurare cantitativă este prin disponibilitatea oamenilor de a plăti pentru a descoperi și conserva mediul nostru înconjurător.” Articolul continuă să pună întrebarea: „Vederea unui loc ar putea de fapt merita cele 8 procente din emisiile globale? Mai ales când acest număr, nefiind nesemnificativ, pare diminuator alături de cele 25 la sută din emisiile globale provenite de la producția de energie electrică și termică pentru clădirile și casele noastre sau cele 24 la sută provenite din agricultură și defrișări.”

 „Începem să ne dăm seama de imensa oportunitate de a redefini călătoriile și turismul post COVID-19 în ideea de a se baza mai mult pe principii regenerative. Această renaștere a turismului va necesita noi seturi de valori, paradigme noi și o schimbare dramatică față de turismul supra-dimensionat, supra-consumul și lăcomia excesivă care defineau semnificativ turismul pre-COVID-19.” (78).

Raportul Institutului European pentru Viitorul Turismului prezintă următoarele tendințe cheie în managementul și marketingul turismului:

1) relevanța crescândă a planificării strategice și a dezvoltării destinației;

2) importanța în creștere a construirii de coaliții;           

 și

3) trecerea masivă la piața online și marketingul online.

”Cele mai bune zece destinații etice din lume, din 2020” („The World’s Ten Best Ethical Destinations for 2020”) produsă de Ethical Traveler este o listă bine documentată a națiunilor în curs de dezvoltare ale căror politici și practici s-au îmbunătățit pentru a promova „drepturile omului, conservarea mediului și sprijinirea bunăstării sociale – toate pe fondul creării unei comunități plină de viață, bazată pe industria turismului.” Printre câștigători se numără: Armenia, Capul Verde, Costa Rica, Republica Dominicană, Jamaica, Mongolia, Palau, Gambia, Trinidad & Tobago și Uruguay (80).

Gothenburg (Göteborg), Suedia, desemnat ”Orașul cel mai durabil din lume” de Global Destination Sustainability Index (Ghidul Global al Durabilității Destinațiilor), lucrează pentru a transmite durabilitatea în atmosferă mai degrabă decât să ia o abordare mai critică. „Pentru noi, durabilitatea înseamnă mai ales să facem un oraș locuibil, pe care să îl iubești. Dacă oamenilor din Göteborg le place să locuiască aici, atunci și altor oameni le va plăcea probabil să vină aici.”

Katarina Thorstensson, Director pe Durabilitate la Biroul de Turism, Göteborg & Co. (81)

  

„Sustainable Destination Awards” („Premiile pentru Destinații Durabile”) aleGreen Destinations (”Destinațiile Verzi”) recunosc eforturile țărilor, guvernelor locale și ariilor protejate de a implementa scheme durabile în destinațiile lor. Aceste destinații au fost recunoscute pentru cele mai bune practici de implicare a comunităților lor locale și de reducere și control al impactului supra-turismului pe teritoriile lor. 

Câștigătorii din 2020 au fost:

1  Quality Coast Delta (Olanda) – Premiul ITB Earth

2  Douglas Shire (Australia) – Cea mai bună destinație pentru comunități și cultură

3  Azore (Portugalia) – Cea mai bună destinație pentru natură

4  Câștigători regionali: 

4.1 Hoas Conservancy (Namibia) – Cea mai bună destinație din Africa; 

4.2 Coasta Yilan de Nord-Est (Taiwan) – Cea mai bună destinație din Asia-Pacific; 

4.3 Vail (SUA) – Cea mai bună destinație din cele două Americi;           

și 

4.4 Slovenia – Cea mai bună destinație din Europa

Planet Happiness (”Fericirea Planetei”) este o organizație non-profit axată pe analiza modului în care turismul influențează bunăstarea comunităților-gazdă din Siturile Patrimoniului Mondial. În acest sens, Planet Happiness pune bunăstarea localnicului în centrul dezbaterii privind dezvoltarea turismului. Unele dintre actualele situri pilot ale Planet Happiness se află în Vietnam, Turcia, Thailanda, Indonezia, Senegal, China, Canada, Malaezia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Republica Cehă, Laos și Mozambic.

Visit Flanders (Belgia) nu numai că definește creșterea și succesul prin prisma numărului de vizitatori, ci și, prin faptul că „principalul indicator fiind măsura în care destinațiile locale și rezidenții acestora înfloresc”, și prin creșterea valorii fiecărei vizite. Modul în care ating aceste obiective este prin colaborarea cu partenerii pentru a „monitoriza dacă, de ce și cum înfloresc locațiile, astfel încât [ei] să poată ajusta continuu implementarea politicii pentru a îndeplini obiectivul de comunități înfloritoare” și prin cartografierea fizică a locului în care turismul are cel mai mare succes în regiune. Visit Flanders folosește povești pentru a comercializa regiunea, implicând pasiunile poporului flamand prin comunicare internațională, astfel încât grupul să poată „încuraja călătoriile în Flandra fără a promova turismul de masă”, creând percepția unei experiențe personalizabile vizitatorilor din afara țării (82).

Euromonitor International recunoaște vârful tehnologiei captivante în povestirea digitală, cum ar fi și realitatea VR (virtuală) și augmentată. De exemplu, în timpul crizei, Insulele Feroe – care întâmpină de obicei 60.000 de vizitatori pe an – au echipat localnicii cu camere Go-Pro ce ar filma experiențe cu care potențialii viitori vizitatori ar putea interacționa. În plus, în timpul pandemiei, s-a constatat o creștere a numărului de persoane care caută interacțiuni online și un confort recent descoperit în participarea la videoconferințe (83).