În perioada 11-13 octombrie 2019 a avut loc a șasea ediție a Forumului pentru Turismul Responsabil, un eveniment organizat de Fundația Amfiteatru și Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România.

Gazda evenimentului a fost The Ark, un loc cu încărcat de istorie într-una din cele mai reprezentative zone ale Bucureștiului – strada Uranus, la cîteva sute de metri de Palatul Parlamentului, Catedrana Mîntuirii Neamului și Academia Română. Spaţiul cuprins între acestea redefineşte sectorul 5 al Capitalei, fiind parte a transformărilor prin care România a trecut încă de la formarea sa şi care continuă în prezent.

Forumul pentru Turismul Responsabil a avut în acest an o componentă nouă – Tîrgul Turismului Responsabil. Astfel, seria de conferințe din cadrul Forumului a avut un corespondent practic. Vizitatorii și participanții au vizitat  peste 20 de standuri, de la pensiuni la meșteșuguri si arte decorative, de la degustări la proiecții de film și expoziții foto.

Cu fiecare ediție, Forumul și-a lărgit adresabilitatea, pentru ca informațiile, ideile și conceptele prezentate să ajungă la publicuri reprezentative. Au fost prezenți elevi și studeni de la licee și facultăți de profil, viitori profesioniști din domeniul ospitalității. Aceștia au completat publicul obișnuit al evenimentului nostru – întreprinzători, specialiști, profesori, reprezentanți ai autorităților locale și centrale, jurnaliști, animatori și oameni pasionați de domeniu.

Speakerii acestei ediții au fost:

Ivan Patzaichin (Asociația Delta Dunării Mila 23)

Mihai Ogrinji (Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România) – Descarcă prezentarea 1, Descarcă prezentarea 2

Aurel Borșan (Fundația Amfiteatru) – Descarcă prezentarea

Maria Stoian (ANTREC România) – Descarcă prezentarea 1, Descarcă prezentarea 2

Rareș Hopincă (Primăria Sectorului 5)

Teodor Frolu (Asociația Delta Dunării Mila 23/ DC Communication) – Descarcă prezentarea

Constantin Țăposu (Asociația Om pe Munte) – Descarcă prezentarea 1, Descarcă prezentarea 2

Tatiana Furdui (ANTREC Botoșani) – Descarcă prezentarea 1, Descarcă prezentarea 2

Alexandru Andrășanu (Geoparcul Internațional UNESCU Țara Hațegului) – Descarcă prezentarea

Christian Dumitrescu (Grădina Vlahia) – Descarcă prezentarea

Răzvan Dobre (Satul Banului) – Descarcă prezentarea

Andrei Crăciun (scriitor)

Răzvan Voinea (istoric) – Descarcă prezentarea

Dan Burlac (Alpin Film Fest) – Descarcă prezentarea

Ioan Borșan (Atelierele de Fotografie Walk & Shoot) – Descarcă prezentarea

Ștefania Dumitru (consultant gastronomie)

Lucica Buhaev (Mila 23)

Cosmin Dragomir (Gatro Art)

Mihai Dragomir (Asociația Mioritics)

Valentin Țigău (Radio România Actualități)

Simona Lazar (Radio Romania Antena Satelor)

Nicolae Neacșu (Universitatea Creștina Dimitrie Cantemir)

Nicolae Lupu (Academia de Studii Economice București) – Descarcă prezentarea

Una din principalele concluzii, cu siguranță cea care a fost cel mai des afirmată, a fost că atunci cînd vorbim despre turism, trebuie să înțelegem că acesta este afacerea tuturor. De la istorie la urbanism, de la tradiții la legislatie, de la atracții la formare profesională. Un concept care poate fi pus, însă, în legătură directă cu turismul este cel de identitate. Ideea este cu atît mai valabilă cu cît vorbim despre turism responsabil. Produsele de tip turism responsabil includ identitatea locală, pe care o considerăm element de competitivitate. Identitatea trebuie însă înțeleasă, protejată, consolidată și afirmată. Și – mai ales – trebuie intregrată în paradigma dinamică a modernității.

În contextul dezbaterilor despre mișcările și forțele pro și anti globalizare, transformarea identităților în vectori de competitivitate este chiar o atitudine de responsabiliate și preocupare pentru viitor. Putem spune fără reținere că înseamnă o atitudine patriotică.

Consumul „in loco” prin turism devine din ce în ce mai important în contextul globalizării iar business-urile creative, care folosesc resursele locale, inovația și cercetarea, inventivitatea întreprinzătorilor influențează dezvoltarea durabilă a comunităților.

În prezentări se regăsesc exemple concrete de ințiative și bune practici în dezvoltarea durabilă a comunităților prin turism. Menționăm munca lui Ivan Patzaichin, și nu ne referim  la cele cinci participări la Jocurile Olimpice, ci la cea de promovare a satului Mila 23, locul său de naștere, azi una din atracțiile Deltei Dunării. Împreună cu Teodor Frolu și Lucica Buhaev, cu toții implicați direct în Asociația Delta Dunării Mila 23, au prezentat cîteva din provocările și reușitele avute de-a lungul timpului, în special elaborarea si promovarea  legislației care reglementează Punctele de Gastronomie Locală. De fapt o măsură clară și necesară, printre puținele, de  sprijinire a ospitalității în România. O măsură care, cel puțin deocamdată, este aplicată timid, neunitar si doar în cîteva județe. Birocrația excesivă blocheză dezvoltarea comunităților prin turism. Există soluții și practici europene, inclusiv experiențe benefice în istoria turismului românesc, despre care s-a vorbit la forum.

Avem o problemă cu capacitatea de ospitalitate. În anii ’70, România era pe locul 15 în lume la primiri de turiști străini, iar acum ocupă ultimul loc în Europa. Intră în țară circa 2 milioane de turiști străini, incluzînd și traficul de frontieră, iar aportul turismului la PIB e de circa 2%, față de 10% media europeană. Dacă ne raportăm la media europeană, numărul de turiști rezonabil ar trebui să fie comparabil cu numărul de locuitori ai țării. Iar dacă ne raportăm la acel 2% din PIB, ar trebui să știm că o parte bună e din tichetele de vacanță (un ajutor social care nu ar trebui să influențeze statistica).

Valorificarea imensului potențial de resurse umane și naturale ale României are nevoie de recunoașterea și susținerea întreprinzătorilor, inclusiv prin măsuri legislative si la nivel de programe naționale. Cu atît mai mult ar trebui să fie cunoscute și încurajate soluțiile pe care turismul le aduce bunăstării și dezvoltării. În ultimii 8 ani s-a dezvoltat o categorie de întreprinzători, aflată într-o creștere exponențială, care aproape nu exista când am inițiat programul de turism responsabil, într-o gamă tot mai largă de produse și servicii locale: tururi, gastronomie, tehnologie, promovare, ecologie, design, procesatori artizanali, modă, urbanism, agricultură etc. Acțiunile lor merită atenție, pentru că fac puntea cu principala tendință din turismul global: afirmarea și consolidarea identităților în raport cu procesul de globalizare. Fără politici articulate, în care să fie incluși factorii care contează, fără cel mai mic sprijin politic se dezvoltă natural, de jos în sus, această categorie, care deja influențează  evolutiile  societății, ambițioasă și o orgolioasă, cu sentimentul apartenenței la comunitate, respectuoasă față de reguli (și cere și de la alții același comportament), lucrează legal, influențează tot mai vizibil coeziunea comunităților. Turismul responsabil e una dintre resursele acestei categorii, pentru că include acțiune responsabilă și deschidere profesională și umană, internă și internațională.

Cei care se educă la școli de turism și își aleg o carieră în turism nu gresesc, ospitalitatea  e una din soluțiile certe de dezvoltare a României.

Considerăm anacronică abordarea care reduce identitatea la o parte din traditii, de obicei  la folclor. Nu că le-am exclude, dar considerăm identitățile de tot felul ca expresii ale prezentului, cu toate acumulările memoriei grupului sau teritoriilor care le afirmă. Nu există comunitate neinteresantă pentru turismul responsabil.

Plecăm de la premisa că o comunitate își potențează atracțiile pentru vizitatori pe baza satisfacției propriilor membri, a calității vieții lor. Turismul, prin specificul consumului „in loco”, este forma superioară prin care se valorifică potențialul antropic și natural al comunității. Industriile bazate pe capital vin și pleacă după facilitățile pe care găsesc, în funcție de costul forței de muncă etc. Multe industrii sunt de fapt activități de lohn, pentru că know-how-ul, creația și inovarea, valoarea adugată sunt la compania mamă. De aceea consumul „in loco” prin turism devine din ce în ce mai important în contextul globalizării iar business-urile creative, care folosesc resurele locale, inovația și cercetarea, inventivitatea întreprinzătorilor influențează dezvoltarea durabilă a comunităților.

Turismul responsabil recunoaște centralitatea comunității locale gazdă și dreptul de a fi protagonist în dezvoltarea turismului pe teritoriul său, favorizează interacțiunea pozitivă dintre întreprinzători, comunitățile locale și vizitatori. Profesionalizând ospitalitatea, operatorul de turism transferă în produs turistic diferite strategii, concepte sau tipuri de valorificare a resurselor locale. „Țesătura” pe care o creează conține valori, atitudini, comportamente, identități și experiențe născute din relația gazde-vizitatori. Calitatea acestei țesături influențează beneficiile deopotrivă pentru comunitatea gazdă, vizitatori și operatorul care integrează. Mai mult, în acest fel se consolidează o relație de durată, reciproc avantajoasă, cu efecte sustenabile pentru comunitatea gazdă.

Am inițiat acest demers din convingerea că România are nevoie acută de înțelegerea și propagarea principiilor turismului responsabil, de tranferul în acțiune concretă a teoriei născute în jurul lui. Pentru România soluțiile ca turismul să aibă o contribuție rezonabilă la bunăstarea comunităților se află în zonă turismului responsabil. Avem astăzi multe povești de succes, multe cazuri de bune practici, iar publicul este tot mai informat și mai avid de experiențe noi și autentice. Toate acestea se regasesc in dezbaterile din agenda si in prezentari.

O prezență specială pe agenda a fost „Lecția de turism responsabil”, pentru peste 50 de elevi de la liceele de profil din sectorul 5. Gândită în spritul educației experiențiale, secțiunea a sintetizat modul de intervenție a turismului responsabil inspirat din cele cinci cursuri pregatie de Fundația Amfiteatru:

• Managementul destinației și turismul responsabil
  • Produsul turistic și turismul responsabil
  • Turismul rsponsabil pentru structurile de primire
  • Turismul responsabil pentru gastronomie
  • Start-up în turismul responsabil

Călătoriile de tip responsabil devin o opțiune în creștere exponențială, se arată în ultimul barometru al Organizatiei Mondiale a Turismului. Sau în creșterea de aproape 300% a rezervărilor prin Airbnb în ultimul an. Pe scurt turismul responsabil este soluția actuală la întrebările comunităților despre cum poate industria ospitalității să contribuie la atât de doritul și necesarul fenomen al bunăstării. Organizatorii mulțumesc partenerilor, gazdelor, expozanților și participanților pentru o ediție în care numitorul comun a fost optimismul: optimism că ospitalitatea românească poate să devină într-un viitor nu foarte îndepărtat un motor al prosperității.