Balanța comercială a României în turism a fost avantajată de diminuarea călătoriilor în străinătate ale cetățenilor români// Cei mai mulţi vizitatori care ajung în România provin din ţările care ne sunt vecine// Turismul nu este (doar) HORECA// Turismul de masă s-a terminat// O comunitate-destinație trebuie să fie într-adevăr orientată către exterior, către „turiști”, dar nu trebuie să-și neglijeze rezidenții săi.

In perioada asta perturbata, nu doar de pandemie, imi vine în gând un citat celebru al lui Peter Drucker: „Cel mai mare pericol în perioadele de turbulență nu este turbulența, ci să acționăm cu logica de ieri.”

Înntr-o bulă politico-mediatică (e drept, pe zi ce trece tot mai mică, cu importanta diminuată inevitabil de realitate) temele sunt cele arhicunoscute de ani de zile: mizeria din Romania, generalizarea cazurilor particulare de deviere de la norme, corupția, adevărul, dreptatea, schimbarea clasei politice, împărțirea ajutoarelor din partea statului etc. Analizele și dezbaterea realistă, lucidă, soluțiile rostuite cu instrumente profesionale sunt sporadice. Cum turismul e un barometru fin al stării societății (noi tot spunem asta), iată și câteva constatări. De pildă, balanța comercială a României în turism a fost avantajată de diminuarea călătoriilor în străinătate ale cetățenilor români.

Să apelăm, pe scurt, la o fotografie a turismului de dinainte de pandemie, pe care o oferea un ziar financiar la începutul lunii februarie a acestui an. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019 au însumat 13,268 milioane de persoane, în creştere cu 3,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, arată datele oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de cazare au fost în număr de 10,597 milioane, cu 6,14% mai mult decât în 2018, o cotă de 79,9% din total. Sosirile turiştilor străini au fost în număr de 2,671 milioane de persoane, în scădere cu 4,08% mai puţine decât în anul precedent, cu o pondere de 20,1% în total.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa – 74,2% din total turişti străini -, iar din aceştia 84,2% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019 au însumat 29,870 milioane, în creştere cu 5,0% faţă de cele din perioada similară din 2018. Din numărul total de înnoptări, cele ale turiştilor români în structurile turistice cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,4%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 17,6%.

Durata medie a şederii în 2019 a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 2,0 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1.01-31.12.2019 a fost de 34,2% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 1,8 puncte procentuale faţă de perioada 1.01- 31.12.2018.

În topul ţărilor din care provin cei mai mulţi turişti sosiţi în România, Republica Moldova, Bulgaria şi Ucraina ocupă primele trei poziţii ale clasamentului. Astfel, anul trecut circa 2,5 milioane de turişti din Republica Moldova au ajuns în România, 1,8 milioane din Bulgaria şi 1,7 milioane din Ucraina. Ungaria a dat României anul trecut 1,5 milioane de turişti. Așadar, cei mai mulţi vizitatori care ajung în România provin din ţările care ne sunt vecine.

Să notăm că și cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică de la noi au provenit din Germania (296.200), Israel (234.500), Italia (222.300), S.U.A. (161.800 mii), Ungaria (156.800), Franţa (154.100) şi Regatul Unit (139.100).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019 de 12,815 milioane, în creştere cu 9,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 74,5%, respectiv 22,9% din numărul total al sosirilor.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019 de 23,065 milioane, în creştere cu 9,6% comparativ cu perioada similar din 2018. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,5%, respectiv 30,9% din numărul total de plecări.

Așadar cifra care cosmetizează incoming-ul se referă la traficul de frontieră, cu valoare adăugată scăzută (nu include cazări, alte consumuri etc.). În străinătate, cetățenii români au cheltuit sume consistente (înmulțim cifra de 23,065 de milioane cu cât vrem). Mai mult sau mai puțin, aceste resurse există în continuare într-o stare latentă.

Pe de altă parte, este să spunem simplu: turismul nu este (doar) HORECA. Turismul are areal de operare, în primul rând, locurile și oamenii lor. Companiile valorifică atracțiile și resursele. Companiile produc atracție dacă se integrează în ecosistemul destinației. Planificarea pentru viitorul turismului necesită gândire dincolo de succesul în afaceri, presupune construirea unei baze solide, holistice. Asigurarea viitorului turismului necesită investiții în sănătatea și vitalitatea pe termen lung a diferitelor elemente care cuprind destinația în ansamblu. HORECA ar trebui să-și conștientizeze și să-și afirme dimensiunea socială, să ceară sprijin – pe bună dreptate – ca urmare a faptului că răspunde nevoilor din comunități.Poate oferi necesara varianta ludică la nevoia de coeziune.

Turismul de masă s-a terminat. Nu știm cum se va reconfigura. Erau semne de dinainte, iar noi am vorbit de această tendință de peste 10 ani, în cadrul Programului de turism responsabil, dar pandemia a influențat-o brutal. E posibil ca accesul oamenilor cu venituri medii/mici să fie afectat, mai ales pentru călătoriile în străinătatea mai îndepărtată. Vor prevala călătoriile individuale, inter-generaționale, în familie, grupuri mici de prieteni. Soluția este că față de vizitele internaționale, să încurajăm un turism intern robust, care poate fi mai rezistent în fața crizelor și crește valoarea, percepută de cetățeni, a propriului lor patrimoniu natural și cultural. Decât contribuția brută la creșterea PIB, mai degrabă ar trebui favorizați indicatorii care contribuie la beneficiile destinației, cum ar fi dezvoltarea afacerilor mici, distribuția veniturilor și îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare locale durabile dar si sentimentul apartenenței la o comunitate.

Este foarte important de știut: capacitatea de ospitalitate a unei comunități se bazează pe calitatea vieții locuitorilor. E vorba să încurajăm politicile de turism și practicile de afaceri care beneficiază de bunurile naturale și culturale, dar le și protejează, le păstrează și pun în valoare identitatea și caracterul distinctiv al destinației. Diversitatea locului este motivul călătoriei.

O comunitate-destinație trebuie să fie într-adevăr orientată către exterior, către „turiști”, dar nu trebuie să-și neglijeze rezidenții săi. O astfel de destinație va fi în măsură să capitalizeze resurse naturale și/sau să creeze o industrie turistică si culturală creativă, structurată, competitivă și inovatoare. Mediul socio-economic și natural transformat în spațiu turistic devine un suport fundamental de atractivitate. Astfel va beneficia de sprijin instituțional și va deveni parte a unei soluții de durabilitate.

Teritoriile de la marginea dezvoltării urbane și industriale, cum sunt considerate marea lor majoritate din România, au fost zone privite ca adverse inovării și din cauza deficitului de resurse și de „înapoiere” culturală. Dar în noua situație și cu ajutorul tehnologiilor de comunicare, care joacă un rol de lider, ele sfârșesc prin a deveni protagoniști ai dezvoltării alternative și posibile.

Romania deține resurse uriase pentru a pune turismul intr-o pozitie importantă pentru dezvoltare , nu doar economică.

Nu există comunitate care sa nu fie interesanta pentru un vizitator.

Aurel Borșan