Interesul și eforturile pe care le constatăm în societate pentru dezvoltarea de zone verzi curate, de spații în care comunitățile să se simtă comfortabil în petrecerea timpului liber, de proiecte care să scoată la lumină valențe ale unor orașe sau regiuni rurale și să atragă vizitatori sunt din ce în ce mai pronunțate.

În conceptul turismului responsabil își face loc și acea traiectorie a interferențelor între starea de bine a locuitorilor unei zone, prosperitatea locului, un mediu înconjurător curat și dinamica celor care sunt interesați de acel spațiu, vin din exterior pentru a petrece timp, de a avea experiențe utile și interesante. În același timp, localnicii pot contribui la creșterea în valoare a unei destinații – fie ea o regiune, un oraș, un cartier sau un parc prin modalități atât de diverse. 

Ecologia urmărește ca toate componentele unui sistem să fie în armonie. Există în România o organizație care de 16 ani promovează acțiunile benefice ale oamenilor ce luptă și găsesc căi de protejare a mediului în comunitățile în care locuiesc și de utilizare eficientă a resurselor de care dispunem. ECOTIC, prin competițiile generate an de an, răsplătește proiecte de eco-educație pentru copii și publicul larg, reducerea risipei alimentare și conservarea resurselor naturale și, mai nou, proiecte de economie circulară, colectare separată a deșeurilor și promovarea reutilizării și reciclării. ECOTIC s-a lansat ca prima organizație a producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) din România, fondată în anul 2006 cu scopul de a aduce mai multă eficiență în îndeplinirea responsabilităților de mediu ale acestora. 

În competiția de anul acesta, cele trei mari categorii de premiere au vizat: „Proiecte de mediu” elaborate de companii, instituții publice, autorități locale și ONG-uri; „Premiu dedicat jurnaliștilor” – cei care au adus în atenția publicului proiecte ecologice și bune practici de protecția mediului și de economisire a resurselor și „Premiu pentru instituții de învățământ”, adresat grădinițelor, școlilor și universităților care au propus proiecte educaționale de mediu. 

Gala Premiilor pentru un Mediu Curat din 2024 este o validare a necesității promovării durabilității în România. Putem considera că cele trei PROIECTE DE MEDIU premiate vin și în sprijinul unui turism responsabil:

 „Via Danubiana”: Un traseu care promovează ecoturismul în comunitățile de-a lungul Dunării, oferind o perspectivă nouă asupra sustenabilității locale – inițiat de Asociația Mai Mult Verde;

„J.E.D.I. Climatic”: Un program educațional ce formează viitori lideri climatici prin acțiuni practice, proiecte și dezvoltarea unui spirit de comunitate – inițiat de Asociația Micile Bucurii; și

„O mână de ajutor”: Primul centru integrat de economie circulară din România, un model pentru reducerea deșeurilor și sprijinirea comunităților – inițiat de Asociația Eco Durabil.

Pe aceeași linie s-a înscris și PREMIUL SPECIAL pentru INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT, acordat Colegiului Tehnic „Ana Aslan” din Cluj-Napoca, pentru proiectul: „Reciclarea uleiului uzat alimentar prin eco-educație” – o inițiativă care îmbină educația pentru economie circulară cu soluții creative, cum ar fi săpunurile și lumânările realizate din ulei uzat.

Bunele practici ale comunităților locale au apărut și în articolele de presă la nivel național, jurizate în cadrul selecției ECOTIC, la care un cuvânt important în decizia premiaților l-a avut Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

Adriana Totorean de la ziarul Bihoreanul a fost recompensată cu PREMIUL SPECIAL pentru JURNALIȘTI pentru articolul „Echipa perfectă: O adolescentă de 14 ani și bunicul ei sunt voluntarii care mențin curat Parcul Libertății din Oradea”.

”Voluntari ai Fundaţiei Comunitare, cei doi adună săptămânal gunoaiele aruncate de alţii pe jos, în parc. Victor şi Tina nu simt nici oboseală, nici ruşine când curăţă parcul, fără să aştepte ceva la schimb. Din contră, spun că munca de voluntariat le aduce satisfacţii şi, cel mai important, le dă ocazia să petreacă timp împreună.” – relata A. Totoran.

<<E foarte fain să fii voluntar. Îmi place să văd că alţii pot să stea să se relaxeze aici, după ce eu fac curat>> – erau cuvintele Tinei „care la rândul ei vine în parc şi când n-are treabă, de cele mai multe ori pentru a citi ori pentru a observa ce este în jur. Fata este pasionată şi de fotografie, visând la ziua când va deveni fotojurnalistă, va surprinde lumea în imagini, iar apoi va scrie despre ce a văzut.”

„Ce are ea de câştigat de pe urma orelor muncite în parc? <<Aer curat, o stare de bine şi o apropiere de bunu>>, zice Tina. În plus, cei doi voluntari au ocazia să cunoască oameni diferiţi, cu profesii felurite, pe care altfel nu i-ar fi întâlnit, de la avocaţi la medici ori preoţi. <<În parc, toţi suntem egali, ca voluntari>>, zice şi Victor.”

Un alt material de presă care a primit apreciere abordează situația unei zone de referință din București, care, de multă vreme, putea să capete spectaculozitate mult mai mare și utilitate reală în beneficiul locuitorilor, dar și vizitatorilor săi. Astfel, în topul premianților, a intrat și Alina-Elena Stanciu Vasiliu, de la Ziarul Financiar, cu articolul: „Natura abandonată din Capitală: Ce-i lipsește Dâmboviței pentru a deveni din râu mascat de o albie betonată în București loc de promenadă, activități culturale și relaxare?” – pentru care a primit Mențiune.

Spunea autoarea: „Parisul are Sena, Londra are Tamisa, Budapesta are Dunărea, Varșovia are Vistula. Marile capitale europene au profitat de potențialul pe care îl au fluviile care le traversează și au dezvoltat în jurul lor oaze de relaxare, atracții pentru turiști, dar și pentru localnici. Bucureștiul, la rândul lui, are Dâmbovița, care, chiar dacă nu urcă până la statutul de fluviu, ci se oprește la cel de râu, mai prezintă o diferență față de capitalele amintite: potențialul său nu este exploatat așa cum au făcut-o autoritățile care conduc celelalte mari capitale amintite …..de-o parte și de alta a Dâmboviței sunt mai mult șanse să găsești gunoaie de tot felul decât un petic de iarbă pe care să te așezi ca să admiri idilic luciul apei”.

Ziarista face o întreagă trecere în revistă a reușitelor și blocajelor care s-au derulat în proiectele și planurile de schimbare a statusului acestei zone ce impactează capitala, stând de vorbă cu arh. Teodor Frolu, vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, fondată de renumitul canoist cu scopul de a sprijini dezvoltarea regiunilor naturale din România. Prin intermediul acestei asociații, T. Frolu „este inițiatorul unui proiect numit „Dâmbovița Smart”, lansat în anii 2007-2008, în contextul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Centrul Bucureștiului, care aborda râul din perspectiva relației cu orașul. El preciza că Dâmboviței „îi trebuie un spațiu suficient de amplu lângă apă, pentru realizarea unui spațiu public predominant verde, care să poată primi funcțiuni diferite. Acestea pot fi din zona culturală sau de loisir, HoReCa sau alte servicii punctuale, asigurând, în același timp, o conectivitate de la est la vest a orașului pentru mobilitatea pietonilor și a bicicliștilor. Iar spațiul suplimentar se poate câștiga în detrimentul traficului de tranzit.”

Președintele ECOTIC – Valentin Negoiță, declara în cursul evenimentului de gală: „Ediția din acest an a consemnat un record de proiecte înscrise în concurs (107), ceea ce demonstrează interesul crescând pentru inițiative ce vizează protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor. Majoritatea proiectelor au inclus bune practici ale comunităților locale în contextul tranziției României la economia circulară. Felicitări tuturor participanților la concurs!”.

Susținătorii unei asemenea competiții – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ambasada Sustenabilității în România, Coaliția pentru Economie Circulară, Info Cons, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, APDETIC, ECSR.ro, Radio România Cultural, RFI România, EventsMax și Hotnews – pot fi considerați și susținători ai durabilității în România.

Asemenea eforturi reușite sunt apreciate și de inițiatorii și susținătorii în România ai turismului responsabil, prin Fundația Amfiteatru care generează, la rândul său, proiecte și conferințe în spiritul acestui concept.

Text și foto:  Doina Tătaru