Încă din cele mai vechi timpuri, comunităţile locale şi-au organizat preocupările după succederea anotimpurilor, aşa că, după activităţile din timpul primăverii şi ale verii, toamna aduce roadele, iar pe tot arealul ţării se strânge recolta, eveniment consacrat cu un festival specific.

Iniţial, cultul recoltelor, sărbătoare care debutează la finalul lunii septembrie şi se desfăşoară până la jumătatea lunii octombrie, părea să predomine în civilizaţiile greacă şi romană, însă, studiile au demonstrat că tradiţia provine din regiunile trace.  Această realitate a fost confirmată şi prin faptul că toamna este marcată cu precădere de culesul viilor, una dintre cele mai străvechi preocupări ale comunităţii locale din partea aceasta a Europei.

Evenimentul a devenit un fel de tradiţie, o sărbătoare a pământului şi a ţăranului, care, după un an de muncă, se poate mândri cu rodul muncii.

Agenda unei astfel de sărbători cuprinde, pe lângă expoziţiile cu standuri de produse tradiţionale sau agrozootehnice, un program cultural artistic unde se regăsesc prestaţiile ansamblurilor folclorice care reuşesc prin elementele autentice româneşti să evidenţieze multitudinea de obiceiuri, tradiţii, datini, relevante pentru identitatea şi existenţa comunităţii locale a fiecărei regiuni.
Desfăşurarea acestui eveniment este promovată de Primării, Consiliile Locale, diverse personalităţi ale vieţii publice care susţin această sărbătoare ce consolideză dimensiunile educaţiei pentru folclor, agricultură, tradiţie, turism,  toate aflate într-o conexiune care uneşte prezentul de trecut şi viitor.

Locaţia festivalului este de cele mai multe ori un punct reprezentativ al regiunii care înglobează pagini de istorie ce atestă o permanenţă culturală, spirituală şi istorică a comunităţilor locale de pe aceste meleaguri, prioritatea fiind aceea de a-i determina pe oameni să se apropie şi să descopere ineditul vieţii şi culturii celorlalţi semeni.

Prin sărbătorirea unui astfel de eveniment, se creează cadrul de exprimare a comunităţilor locale redat prin remarcabilele elemente de etnografie şi folclor ale artei populare definite prin inedit, îndemânare, subtilitate şi continuitate.

„Ziua Recoltei” are în centrul preocupărilor punerea în valoare a potenţialului natural, a tradiţiei, a idenţităţilor şi a conexiunii individului cu natura.

Societatea românească este destul de receptivă la acest gen de manifestaţii care şi-au păstrat autenticitatea, lucru reflectat în numărul de participanţi care este în ascendenţă de la ediţie la ediţie. Sperăm ca mesajul să fie receptat aşa cum trebuie şi transmis mai departe generaţiilor viitoare. Astfel, ne asigurăm că vom încerca să menţinem în vigoare codurile societăţii româneşti.

Derularea unor astfel de evenimente valorifică regiuni cu resure cultural-istorice ce dispun de un real potenţial turistic, ceea ce înseamnă că turismul poate interveni ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor locale, şi pe lângă atragerea în circuitul de valori a suprafeţelor turistice, are consecinţe şi asupra dinamizării locale, asupra emancipării culturale şi sociale,  dar şi o latură responsabilă redată prin încercarea de a conserva mediul, valorile spirituale şi economice ale comunităţilor locale. Toate acestea conturează un obiectiv primordial: valorificarea la un nivel optim a resurselor într-o viziune durabilă.